De fiecare dată când treceam pe lângă Muzeul Național de Arheologie și Istorie mi se afișa înaintea ochilor golul pustiu din fața acestuia cu inscripția “Monument aflat în proces de restaurare”. Patru ani l-au tot “restaurat” comuniștii, dar lupoaica așa și a rămas fără operații estetice.
Nu vreau să laud pe cineva – pentru că au readus valorosul monument la locul de unde nu putea să lipsească, dar ar fi un eșec politic dacă nu ar face asta. Bravo lor (celor care înlocuiesc comuniștii) pentru că își dau seama de priorități. Aceeși problemă era și cu bustul lui Liviu Rebreanu. Și de ăsta au avut grijă, măcar de ochii lumii…
Restaurată ar trebui să fie conștiința națională. Asta mai greu se face.

Altfel privind lucrurile, nu-mi imaginez situația în care Voronin ar ține un discurs în fața Muzeul Național de Arheologie și Istorie despe restaurarea lupoaicei, cum s-a desfășurat procesul și care este valoarea monumentului… :) Cred că e ceva firesc în sfera politică – unu’ scoate lupoaica, altu’ o pune la loc… mici glume pe seama valorilor naționale. Sau poate comuniștii așa și nu au găsit discursul potrivit pentru a reinstala monumentul. Ce să zică?… – Iată, tovarăși, sensul existenței noastre…, ceea ce ne definește ca națiune, ne amintește că vecinii ne sunt frați. Cred că Voronin,… nu vroia să spună asta :) Deci, să nu-i învinuim de rău pe comuniști, ei poate vroiau să facă ordine prin ograda Muzeului, dar au uitat că pasul următor (reinstalarea) nu-l mai pot face – ar râde și câinii (nu doar lupoaica) de ei.