Bună ziua. În ultima vreme ploioasă am primit tare multe scrisori de la oameni nenorociți de propriile fapte care-mi tot spuneau în gura mare că n-am scris nika pi blog. Câtă durere în sufletul meu când am mai auzit și asta. Eu zi și noapte nu puteam dormi gândindu-mă la cum aș putea descrie sensul vieții. Mă gândeam să pun o haină de nimic pe acesta, ca viața să pară mai frumoasă. Da când am văzut ce ploaie e afară… am dat și eu din mână și-am zis că nare rost, de unde viață frumoasă dacă afară plouă?.. Tare vesel e să invinuiesc ploaia de pofighismu personal… Nu mă duc la fac pentru că plouă, nu ies cu prietenii pentru că plouă……….. șșși tot așa. Reduc totul la ceea ce-mi place, așa e mai comod. Adică, (și mai exact), să dormi e comod (până la plictiseală), ceea ce nu are nimic cu sensul vieții. Of… tare încurcat tăt…

Ei, și vorbeam noi de referendum… Mai mult